Identificarea barierelor și lacunelor în procesul de contractare de către stat a serviciilor furnizate de OSC-uri

În acest context, a fost adoptată Strategia dezvoltării societății civile pentru anii 2009-2011 și ulterior, pentru anii 2012-2015. Consolidarea organizațiilor societății civile (OSC) și îmbunătățirea cadrului juridic referitor la societatea civilă este o acțiune prevăzută de Articolul 135 din Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. La nivel de legislație, în ultimii ani, au fost întreprinși pași importanți pentru îmbunătățirea cadrului normativ privind activitatea OSC și finanțarea acestora. A fost aprobate legislația privind acreditarea serviciilor sociale, standarde minime de calitate pentru mai multe dintre serviciile sociale și legislația privind achizițiile publice a fost perfecționată. Scopul studiului este de a scoate în evidență barierele existente în aplicarea mecanismului de contractare de stat a OSC și de a formula propuneri de îmbunătățire a cadrului legal și a practicilor existente. Metodologia aplicată în realizarea studiului a inclus analiza legislației și a documentelor, realizarea focus grupurilor, interviurilor și chestionarelor cu reprezentanții OSC, autorităților publice centrale și locale. În cadrul studiului s-a constatat că finanțarea insuficientă a serviciilor sociale și implicarea redusă a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) în organizarea funcționării sistemului de servicii sociale în condițiile descentralizării stagnează procesul de extindere a serviciilor sociale și valorificarea mecanismului de contractare socială. Potrivit estimărilor oficiale, mai mult de 80% din autoritățile administrației publice locale nu sunt viabile din punct de vedere financiar, prin urmare, nu au capacitatea financiară de a înființa/procura servicii sociale noi. Acest lucru a dus la riscul subdezvoltării sectorului serviciilor sociale și lichidării anumitor tipuri de servicii prestate la nivel local, cei mai defavorizați fiind minorii rămași fără ocrotirea părintească, persoanele cu dizabilități și persoanele cu vârsta înaintată. Cu toate că legislația în vigoare a Republicii Moldova stabilește un cadru normativ permisiv privind posibilitatea contractării sociale, cercetarea realizată a confirmat că mecanismul de contractare socială este aproape nefuncțional. APL-urile nu examinează posibilitatea contractării OSC-urilor, considerând că sarcina finanțării activității OSC-urilor revine donatorilor. Unele APL-uri nu recurg la contractarea socială pentru a nu-și desființa structurile sale prestatoare de servicii. Autoritățile întimpină dificultăți majore la determinarea costului serviciului social, ce urmează a fi contractat. Contractarea organizațiilor societății civile prin procedura achizițiilor publice a fost aplicată doar în patru cazuri în ultimii ani: două de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și două de Primăria mun. Chișinău. Cazuri de contractare socială prin procedura parteneriatului public-privat (PPP) nu au fost înregistrate. Reglementările actuale privind procedurile de achiziții publice și cele privind parteneriatul public-privat nu sunt deloc adaptate la domeniul contractării serviciilor sociale și la specificul prestatorilor non-profit. Pentru funcționarea mecanismului de contract