Propaganda: jocul cu mințile umane

Cei care au anumite idei, ambiții și o anumită doză de putere vor dori întotdeauna să-i influențeze în vreun fel pe ceilalți. Acest lucru se poate face prin intermediul unui duș informativ frecvent, pe termen lung, uzând de cât mai multe canale de comunicare. Istoria propagandei începe încă din Mesopotamia, când regii, după ce învingeau în războaie, ridicau monumente masive pentru a descuraja astfel rivalii în eventualitatea unor atacuri ulterioare. Instrumente propagandistice au utilizat toți conducătorii mari din istorie. De precizat aici că, inițial, noțiunea de propagandă era strâns legată de ideea răspândirii catolicismului în America, China, India și alte țări. Propaganda a fost utilizată în mod agresiv de către Hitler și dictatorii ruși. Vorbim de propaganda nazistă și cea revoluționară. Adolf Hitler era conștient de modul în care oamenii pot fi influențați cu ajutorul propagandei. El a desemnat pe Goebbels ca șef al aparatului de propagandă în Germania. Naziștii au folosit din plin toate mijloacele de care dispuneau, inclusiv afișe electorale, statistici, radio și închirierea de mijloace de transport performante. În Uniunea Sovietică, existau instituții specializate în propagandă și agitație. Menirea lor era de a crea o altă realitate, iar pentru aceasta se cheltuiau sume enorme. În fabrici, se muncea adesea peste program pentru a confecționa materiale de propagandă, încălcându-se astfel legea. În prezent, milioane de sirieni sunt nevoiți să fugă din calea unui război apocaliptic, generând o criză istorică. După teroarea răspândită de către membrii Statului Islamic (Daesh), musulmanii au ajuns cei care provoacă suspiciuni și frici printre oamenii din întreaga lume. Atacurile teroriste din 13 noiembrie, la Paris, au resetat acest val de neîncredere. Membrii Ligii Islamice din R. Moldova (LIM) condamnă acțiunile Statului Islamic. „Musulmanii sunt la fel ca și ceilalți oameni, doar nu spui că toți americanii sau toți rușii sunt teroriști, în cazul în care un om a ucis zeci de oameni. Crimele comise de membrii SI nu au nicio legătură cu religia. Islamul este o religie a comunicării, a relațiilor bune între oameni”, explică Sergiu Sochircă, președintele LIM. Președintele LIM s-a convertit la islam în anul 2000. „A fost o cale lungă... Eram creștin, dar, mergând la biserică și respectând toate tradițiile, îmi puneam întrebări la care nu găseam răspuns. Prima dată când m-am gândit la islam, am făcut imediat niște asocieri. Îmi aminteam de ceea ce citisem sau văzusem la televizor: că umilesc femeia, să sunt teroriști, că omoară. Vedeam totul într-o lumină sumbră. Așa am luat să citesc Coranul. De acolo a pornit totul. Repet, Coranul cheamă oamenii la pace, iubire și respect reciproc, dar nu la umilire și crimă”, povestește bărbatul. În 2011, la Damasc, Siria, a pornit un val de demonstrații antiguvernamentale, în timp